marți, 9 august 2011

14 luni

Am atatea ganduri care se invalmasesc in cap incat nu stiu cum va iesi aceasta postare.

Au trecut 14 luni de cand minunea mica a intrat in viata noastra. Si acum ma uit la el si ma gandesc cand a zburat timpul?

In mod categoric nu mai e bebe mic. Merge si vrea sa fie din ce in ce mai independent.Mergem pe jos distante destul de lungi caci vrea sa mearga.Si nu-l opresc.Desi asta inseamna ca ne oprim deseori sa admiram ba o frunza, ba un numar de masina, ba un copacel sau un catel. Saluta tot timpul tramvaiele, autobuzele si masinile. Intelege tot ce ii spunem. Citim impreuna carticele.Una din favorite este carticica cu ferma unde sunt animale si facem cum fac animalele.Si Edi repeta dupa mine.Inca nu ii ies sunetele exact dar usor usor :D. A descoperit papa.Papa este mancare daca e pronuntat papaaaaaaaaaaaaaaaa sau apa daca e pronuntat papa sau la revedere daca e pronuntat pa pa. Papaaaaaaaaaaa inseamna banane (daca vedem undeva banane musai trebuie sa cumparam) sau castraveti sau vinete.Salata de vinete a urcat pe primul loc in topul mancarurilor.S-a demufat de la tzitzi ca sa manance salata de vinete.Daca s-ar putea numai salata de vinete ar manca.Pe urmatorul loc in preferintele culinare sunt pastele cu branza.Pastele in forma de fundita ca pe alea le mananca cel mai bine si cu branza, papa de nu se mai opreste.E asa de dulce ca se uita concentrat la fiecare pasta o prinde cu degetelele si o indeasa in gurita timp in care cu mana cealalta ia urmatoarea pasta si tot asa.Ieri a fost un deliciu la masa. Zice in continuare mama de cele mai multe ori cand e suparat si umbla vesel prin casa zicand tatata si cand il intalneste pe Janos se lumineaza tot la fata si are revelatia tataaaaaaaaaaaa. Se joaca in parc, nu se supara daca vine vreun copil sa ii ia jucaria, ba chiar i-o ofera el sau o abandoneaza si pleaca sa caute altceva daca vede ca un copil ca vine sa ii ia vreo jucarie.Eu l-as lasa sa interactioneze mai mult cu copii insa mamicile celorlati copilasi sunt din alt film.Ma imbolnavesc de nervi cam de fiecare data cand merg in parc de ce aud.Si nu lasa copilasii sa interactioneze de nici o culoare.Nuuuuuuuuuu si te pedepsesc si stai in carut sa te uiti cum se joaca ceilalti copii si te duc acasa sunt la ordinea zilei.Of.Incerc sa evit cat pot astfel de grupuri caci imi fac literalmente rau.

Azi tanarul meu vrajea o mamica cu un baietel.Unde o vedea se ducea dupa ea si ii zambea dulce.

Prefera sa se dea in leagan dar i-a trecut teama de tobogan si se da fericit pe el si de asemenea vrea in balansoar.Cu nisipul se joaca in mai multe feluri.Fie il ara fie mi-l aduce mie in brate.

Din pacate luna asta am bifat un rosu in gat cu puroi tratat cu antibiotic si o raceala urata venita la o saptamana dupa terminarea antibioticului pe care am tratat-o homeopat.Acum tanarul e in forma dar noi, parintii lui nu ne-am lasat mai prejos si am luat raceala de la el!

Vorbeste mult bebeluseste.Spune si dadadada si un fel de dai dai daca vrea o jucarie. Daca nu il las sa traga de cabluri sau sa imi scoata lucrurile din sifonier de exemplu se supara si incearca sa faca alta trasnaie ca sa imi arate cat se poate de clar ca nu e de acord cu faptul ca nu l-am lasat sa faca cum isi dorea.Acum la rufele din sifonier nu prea am probleme dar chestia cu cablurile ma dispera.Nu mai stiu cum sa ii explic ce pericol pot reprezenta cablurile alea.Si am incercat noi sa securizam cat putem casa dar mai avem de lucru din belsug.

A invatat sa deschida usile si e fericit ca intra peste tot nimic nu ii sta in cale.Dimineata se trezeste razand si dupa somnurile de peste zi tot asa.Continuam seria trezirilor matinale dar din fericire de data asta ne-am trezit asa catre ora 7 (fata de 5,30 e deja o imbunatatire considerabila).

Cam asa trec zilele si lunile si Edi infloreste pur si simplu.Cand zambeste asa cu totul ma topesc si ma gandesc ca am reusit.E frumoasa viata.Si foarte plina.De 14 luni.

2 comentarii:

  1. La multe luni inainte! Sa creasca mare si sanatos... ca frumos e deja. ;)... iar voi sa va recuperati repede... ca trebuie sa ne vedem in parc. :) Va pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multe inainte! Vad ca nici tu nu te-ai oprit dupa un an cu numaratul lunilor :).

    Si eu am fost disperata ca nu interactiona cu copiii din aceleasi motive ca tine, acum insa imi doresc ca mamele care isi stiu copiii muscatori/batausi/stapani pe parc sa-i tina cat mai mult in carucior dar se pare ca nu mai e posibil.
    De fapt problema mea nu e ca ei sunt asa ci ca Alex incepe sa imite comportamentele astea cand e in preajma lor desi nu pe ei ci pe copiii mai mici. :((.

    Vroiam sa te felicit ca tare frumos ai scris la alaptare si sa-ti urez si succes in lupta cu gura lumii.

    Va pupam.

    RăspundețiȘtergere

comentarii