miercuri, 15 decembrie 2010

Sper ca

Politia romana o sa ii ia definitiv carnetul grabitului care aseara era cat pe ce sa imi spulbere baietii. Si sper ca omul ala sa nu mai conduca niciodata.Si mai sper ca politia sa ii ia definitiv carnetul inainte ca grabitul sa omoare pe cineva.
Eram pe trecerea de pietoni. Janos impingea carutul cu Edi. Toate masinile erau oprite. Cand s-a hotarat grabitul de are vorbeam ca el nu are timp sa stea la trecerea de pietoni si a iesit din rand a accelerat puternic........ si noroc ca Janos a tras carutul si s-a ferit si el. Ca altfel ...........ii lua in plin. Am simtit ca mor pe loc. De ce atat de multa graba? Mai aveam 2m pana la trotuar si nu stateam in strada sa admiram stelele. Pur si simplu traversam. Cu un copil in carut. Ce l-a facut pe omul ala sa treaca asa? Nu stiu, dar eu am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare.Si m-a izbit revelatia cu linia fina, fragila intre bine si rau.......Bine ca a fost bine. Dar eu sper ca cineva acolo sus, care a avut mare grija de noi, sa faca astfel incat sa ii ia omului ala dreptul de a conduce inainte de a fi prea tarziu.

2 comentarii:

  1. Si eu sper! Si sa te linistesti cat mai repede... Stiu exact cum te simti pentru ca am trecut, nu demult, printr-o faza similara, si mi-a luat doua zile de cosmar sa-mi revin cat de cat...
    Sa aveti grija de voi si sa nu va stea raul in cale niciodata...

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne ajuta.Si la voi la fel sa nu va stea raul in cale.Am citit postul tau si m-am ingrozit atunci.Si acum cand l-am recit.Dar bine ca nu a fost nimic.Dar numai gandul la ce s-ar fi putut intamplain ambele cazuri ma cutremura ...Pana la urma totul e bine cand se termina cu bine :)

    RăspundețiȘtergere

comentarii