duminică, 11 septembrie 2011

15 luni

Cum trece timpul asta .Ma uit la el cum se joaca, cum se misca, cum alearga si vorbeste pe limba lui si nu-mi vine sa cred ca a crescut asa de mult asa de repede.Cand imi ziceau ceilalti ca astia mici cresc repede ca vantul si ca gandul parca nu-mi venea a crede.Daaaaar s-a dovedit ca asa e.


Avem progrese pe toate planurile.Cat am fost plecati a fost cel mai sociabil baiat.Statea de vorba cu toata lumea, el pe limba lui ceilalti pe limba lor, evident.Important e ca se intelegeau de minune. A studiat toate plantele intalnite, a fugarit vrabii si pescarusi, a mangaiat catei (Thor, in ciuda relatiei de la mare sa stii ca acum ii lipsesti!) a incercat feluri de mancare noi si i-au placut, a mancat stand pe un scaun de adult si era foarte incantat de aceasta postura.

Avem noi intrari la limbaj si anume Teta (Geta) adica bunica  dar am zis noi ca bunica e prea lung momentan asa ca Geta a prins de minune.Avem tataie la bunicul dar exersam si Radu . Tata e la mare cinste tot timpul il striga, dar asta se intampla de cand a inceput sa spuna cuvinte. Avem Petiu Petiu spus cu un accent extrem de dulce, atat ca nu ne-am dumirit inca ce inseamna.Dar zice de multe ori si e asa de haios, ca te topesti cand il auzi.

Se pupa cu fetele si cum ii place de vreo fata se duce hotarat la ea cu varii obiecte (ce gaseste pe drum fie o pietricica, fie o mingiuta, fie o rata de plastic, dupa caz) sau se duce si intinde obrazul sa fie pupat.

Vorbeste toata ziulica pe limba lui si e fericit atunci cand intelegem ce zice.

Face mici crize de plans daca nu facem cum vrea el. Aici inca nu stiu exact cum sa procedez. Ii explic de fiecare data de ce nu facem ca el (uneori chiar nu se poate) si il retrag din zona cu probleme si se linisteste. Nu dureaza crizele plange cam 1-2 minute si il linistesc repede. Speram sa nu se indeseasca crizele :D.

Mananca bine si nimic pasat. Mananca cu placere vinete si paste cu branza. Daca cumva refuza mancarea de tot astea doua sunt nerefuzate pana acum.Ba chiar daca cumva el suge si vine tati cu o felie de vinete se demufeaza instant si fuge dupa tati sa primeasca vinete. I-am dat inclusiv salata de vinete raw si i-a placut (si mie mi-a placut mult numai tati nu a fost prea incantat ).

Incepe usor usor sa alerge, are un mers tare haios asa cumva dezlanat, mai ales cand se grabeste, insa se impiedica rar si nu prea cade. In general se intampla sa cada cand aluneca pe nisip.A mers pe nisip fara probleme. La inceput cadea intr-una. Pe urma usor usor a invatat cum sa mearga pe nisip si nu mai avea probleme.Ii place apa foarte mult si la mare nu-l mai scoateam din apa. Asta a fost o supriza pentru mine, caci ma asteptam sa il sperie. Dar nu s-a intamplat asa. S-a balacit toata ziua, se ducea singur pe malul marii si fugarea valurile (evident cu mine aproape dar pornea hotarat singurel si pe urma tragea cu coada ochiului sa vada daca venim dupa el).

A invatat sa mearga cu spatele, isi duce degetele in nas, arata nasul oamenilor, urechile si ochii.

De cand ne-am intors e lipit de mine dar cred ca e doar o faza de reacomodare cu vechile obiceiuri.

Dintisori nu avem inca dar ne supara tare.A avut doua momente la mare cand a plans aratandu-mi gurita si ca il deranjeaza ceva.Are un colt de maseluta si se pare ca si sus apare o maseluta.Dar incisivii laterali de jos inca nu au iesit. De fapt de pe la 7 luni avem o pauza lunga pana acum cand a aparut coltul de maseluta. De-ar iesi o data si ceilalti dinti!

In rest avem un baiat vesel, vioi, isi canta singur, danseaza cand ii place melodia si incearca sa si fredoneze melodiile ce le aude si creste vazand cu ochii.

Acum la mare cred ca a pus in 2 saptamani cam 500g.Bine asta a venit dupa o stagnare luuuuuuungaaaaaa de vreo 2 luni.

Il car in Manduca in spate.Aproape numai in spate.Il mut in fata doar daca vrea sa pape altfel il duc in spate si e multumit.Si eu sunt multumita ca nu ma doare spatele.Deloc.

De cand ne-am intors din concediu Edi imi indica foarte clar cu ce vrea sa iasa afara fie carut, fie manduca.

In concediu am regretat tare ca nu am avut un sling tonga.Sigur mi-ar fi fost foarte foarte util pe drumul catre plaja si la intratul in apa.

Deci la 15 luni lumea e frumoasa si trebuie descoperita.Are tendinta de a se catara pe orice si acum inceraca sa escaledeze masuta de telefon sau biblioteca.Clar se anunta vremuri nelinistite pentru mine. Dar in mod cert sunt vremuri frumoase si Edi e un copil pentru care nu contenesc sa multumesc.Ma bucur din tot sufletul ca ne-a ales pe noi sa fim parintii lui.Am invatat atat de multe de la el de cand s-a cuibarit la mine in burtica !

Un comentariu:

comentarii