marți, 7 iulie 2009

Ganduri

Aseara a plouat. Tare. S-a facut balta. Am simtit cum masina se transforma brusc in barca.Noroc ca Orca conduce bine si am ajuns acasa.
Criza economica.M-am saturat. Pana la urma duminica seara nu am avut apa rece tot din cauza crizei economice :)).
Criza e un simplu pretext ca unii sa faca foarte multi bani. Ce-mi place mie e ca tot ei se vaita. Si ce ma ingrijoreaza cel mai tare este sentimentul de sufocare. Am senzatia ca ma sufoc ca nu se mai poate ca asa nu vom mai rezista. Si cu toate astea unii prospera si prospera din nenorocirile altora. Sunt curioasa pana cand.
Ma intreb daca o fi vreun loc pe pamant unde sa mearga bine. Daca nu, am putea coloniza marte. De altfel am avea multi de trimis pe marte si am ramane noi usurati si linistiti pe pamant. Ce frumos ar fi sa plece pe marte sa colonizeze planeta toti imbogatitii, toate fufele cu posete scumpe, toti minunatii care freaca menta in fata blocului samd samd samd. Am avea, e adevarat, o tara de orase goale :))) ca sa amintim de un cantec al lui Chirila dar cred ca ar fi mai bine decat acum. Si poate ca s-ar putea trai bine si in Bucuresti.

3 comentarii:

  1. Of of, tare te-a mai supărat criza asta :(
    Unde ţi-s optimismul şi veselia? Lasă poşetele scumpe, că tot mai frumoase-s traistele noastre, şi lasă-i şi pe minunaţii care scuipă seminţe în faţa blocului, că de ei oricum nu scăpăm (decât dacă merem să bem o Frîncuşă în 2 Mai sau în vârf de munte). Şi tu evadezi în fiecare uichend şi uiţi de toate astea. Aşa că hai, zâmbeşte, everything's gonna be OK! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. E un moment provocat de faptul ca atunci cand ma intorc din we dau piept cu "samantarii" din fata blocului, trebuie sa inchid geamul sa nu se mai auda manelele samd.Si asta nu se intampla in fata blocului meu dar de oamenii se mai schimba :D.Dar optimismul meu ramane :)

    RăspundețiȘtergere
  3. clar ca tre sa ne pastram optimismul... dar pana cand? pana cand vom ajunge sa bem si sa mancam optimism, vom ajunge sa ne platim abonamentele la metrou si la telefoane tot cu optimism???
    onixa, te inteleg perfect... si iti inteleg si starea constanta de sufocare...
    si oricat de benefice ar fi escapadele de we, totusi majoritatea timpului il petrecem in poluare, galagie, si nu in ultimul rand prostie!!

    RăspundețiȘtergere

comentarii